Cultura - sansa Ardealului

n fiecare an, imediat dupa incheierea festivalului de film de la Cannes, in doua dintre cele mai importante orase ale Transilvaniei, Cluj si Sibiu, se pornesc poate cele mai mari sarbatori culturale ale Romaniei. La Sibiu, d-nii Radu Cristian, presedinte al fundatiei "Democratie prin cultura", unul dintre cei mai cotati manageri culturali ai Europei, alaturi de cunoscutul actor si director al teatrului din acest oras, Constantin Chiriac au inceput cu truda si imense greutati, acum multi ani, asezarea "pe piata
" culturala a Lumii a unui "festival de teatru".





Azi, acesta a devenit al treilea festival din lume! Daca adaugam la renumele creat in Europa ca si in intreaga lume de acest prestigios eveniment cultural si eforturile magistrale ale primarului Klaus Johannis, de a aduce orasul de pe Cibin la inaltimea culturala a giganticei manifestari, avem insasi cheia devenirii orasului transilvanean, intru cultura. Cine isi mai aduce aminte cat de sters si sumbru arata Sibiul pana la primul mandat al d-lui Johannis imi va da dreptate. A trebuit sa apara un arhitect-sef precum Virgil Ispas sau/si Sabolcs Guttman, arhitecti cu imens talent si dragoste de a valoriza imensele bogatii arhitectonice ale burgului si de a reorganiza orasul in spiritul traditiei lui, mostenita de la baronul Samuel von Brukenthal, si nu in ultimul rand, impiedicand prin insasi personalitatile lor artistice si culturale intrarea administratiei sibiene sub obrocul gastilor de arhitecti afaceristi, care in cazul altor orase, nu s-au sfiit sa mutileze arhitectura, doar pentru a-si umple buzunarele.
Exact In aceeaSi perioada, capitala Ardealului, Clujul, gazduieste un alt eveniment de exceptie: festivalul de film "TIFF", ajuns si acesta, deja la o maturitate si la un succes extraordinar, pe tot mapamondul. Ii datoram aceasta minune regizorului Tudor Giurgiu si echipei sale, care au dovedit un laudabil talent de organizatori si creatori de evenimente de mare valoare culturala. Norocul a facut ca timpul
sa inlature personajele anacronice care si-au batut ani de zile joc
de oras, scotandu-l pur si simplu de pe harta Europei. Acum Clujul a inceput sa-si recapete normalitatea. Actualul primar, dl Sorin Apostu, alaturi de cel mai tanar presedinte de Consiliu Judetean din tara, Alin Tise, au inceput sa redea cate ceva din stralucirea orasului de odinioara. La Cluj nu sunt destui sasi, asa ca vor mai avea de luptat, cel putin cu gastile de arhitecti, suficient de lipsiti de talent si indeajuns de hrapareti pentru a nu lua in seama, intentionat, istoria arhitectonica a acestui oras.
Am speranTa, alaturi de, probabil majoritatea cetatenilor care isi iubesc orasul, ca actualii edili vor reusi sa realizeze intr-un viitor parteneriat (atat de asteptat!) cu cea mai valoroasa universitate ardeleana, Babes-Bolyai sa selecteze arhitecti talentati si suficient de europeni, pentru a da orasului magnifica stralucire despre care vorbesc cronicile. Oricum, ambele orase sunt pe drumul cel bun
. Si, poate ca pentru majoritatea oraselor din Transilvania, calea unei constructii viitoare de succes, atat din punct de vedere edilitar, cat si social, va fi cea care "impleteste" cu destinul lor istoric, universitar si cultural. Ardealul are, mai ales orase cu traditie si istorie veche, cu cladiri, monumente si spatii care parca in adins te fac sa le valorezi, sa le folosesti; altfel spus, sa le "retraiesti". Ori, cum se poate face asta mai bine decat slujindu-te si slujind, totodata cultura? Zilele astea, mii de oameni din toata lumea se bucura sa fie, pentru cateva zile cetateni ai Clujului si Sibiului. Regizori celebri, actori renumiti, critici de film si teatru, intelectuali de marca, artisti, oameni simpli, politicieni, cu totii iubitori de arta si de frumos sunt in aceasta saptamana care urmeaza cetateni ai unei Europe a artei, a civilizatiei, a unei civilitati cu care ne putem mandri. Pentru Ardeal drumul Universitatii si al Culturii este, dupa cum se vede, cel mai potrivit si cel mai "natural" catre o Europa ce pare, pentru acesta, din ce in ce mai aproape.