Non multa sed multum

Guvernul a luat deja principalele masuri pe care le putea lua in conditiile specifice ale Romaniei. Incheierea acordului cu Fondul Monetar International si fondurile atrase de la Uniunea Europeana au fost o miscare decisiva pentru stabilizarea cursului de schimb si pentru finantarea deficitului bugetar. Deficitul bugetar a fost stabilit la limita finantabilitatii, iar cheltuielile bugetare au fost rationalizate si restructurate, punandu-se accentul pe investitii si protectie sociala. In pofida mult discutatului impozit forfetar (care a fost introdus cu mare stangacie si fara un studiu de fundamentare adecvat), trebuie recunoscut ca deocamdata a fost evitata marirea impozitelor si a taxelor importante. S-au adoptat si cateva programe care sprijina in mod direct cererea (cum ar fi programul de innoire a parcului auto
sau, in aceste zile, programul "Prima Casa
") sau productia (programele garantiilor de stat). Dar ar fi o mare eroare ca Guvernul roman sa inceapa sa creada si sa dea si altora speranta ca poate si trebuie sa ia pe umerii sai sarcina relansarii economiei. Aceasta depinde de o multime de factori interni si externi si de eforturile si cautarile multor milioane de oameni. Nici un guvern din lume nu a reusit de unul singur performanta relansarii, desi multe au investit resurse mult mai mari decat cele de care dispune Romania. Un supraactivism guvernamental in momentul de fata aduce cu sine riscul unor masuri conjuncturale, care ar putea submina sansele de relansare ulterioare.